Franța – România (EURO 2016) 10.06.2016

Iunie 2016. Franța. Paris. Meciul de deschidere al Campionatului European. Aceasta este probabil cea mai mare scenă la care am avut ocazia să reprezentăm România.

Dar totul a început cu multe luni înainte, din decembrie, când ne-am înscris la loteria biletelor organizată de UEFA. Deși majoritatea am aplicat pentru toate cele 3 meciuri din grupă, la tragerea la sorți din ianuarie fiecare a prins câte unul sau două, după cum i-a fost norocul. În mod evident s-a dezvoltat foarte rapid o piață neagră pentru bilete. Iar în următoarele luni am încercat să prindem cât de multe am putut. Dat fiind faptul că nu toți am fi avut cum să intrăm la toate meciurile, nu am putut organiza deplasarea în Franța la modul centralizat. Astfel fiecare a ajuns în Hexagon după cum i-a fost mai facil, cu microbuzul, mașina, avionul sau trenul.

franta - romania (EURO 2016) - poza grup 2

Revenind la meciul de deschidere. Se anunțase o mobilizare fără precedent a forțelor de ordine în urma recentelor atacuri teroriste din Europa. Dar realitatea din teren a fost cu totul alta. Chiar dacă Parisul este un oraș imens, nu se poate spune că puteai simți tensiunea și entuziasmul specifice înaintea disputării unui mare meci de fotbal. Ajunși în zona stadionului a început să se mai anime atmosfera. Apropiandu-ne de punctul de acces, ne-am așteptat la un control extrem de strict, dar mare ne-a fost surpriza să trecem de primul filtru doar după arătarea biletului și câteva palpări, fără verificări în ghiozdane sau orice fel de control amănunțit. În zona de tranzit de până la turnicheți erau o mulțime de suporteri francezi, români și diverși turiști amestecați, care beau împreună. Nu că ne-ar fi mirat atmosfera cetaneasca, în fond asta e ceea ce își dorește UEFA să aibă la meciuri. În plus, știam de la întâlnirile precedente cu Franța, că ultrasii locali nu frecventează echipa națională. Dar a fost surprinzător să vedem cât de ușor se poate intra în această zonă aglomerată, în condițiile în care se anunțaseră măsuri extreme de securitate.

franta - romania (EURO 2016)

Odată ajunși în stadion în peluza destinată românilor, ne-am făcut loc printre cetățeni și am ocupat primele rânduri. La fel ca afară, în stadion atmosfera era foarte relaxată, stewarzi fiind prezenți doar pe pistă. O altă surpriză a fost faptul că nu era nici un fel de filtru între diferitele părți ale stadionului și puteai foarte bine să intri cu biletul de 75 de euro de la peluză și apoi să te mulți la Tribună I, unde biletele ar fi costat 595 de euro.

După festivitatea de deschidere și fluierul de start am afișat mesajul “Our passion, our goals, defy terrorism and your stupid laws”, venit ca o critică la teama instaurată în Europa în ultima vreme, dar și împotriva măsurilor represive aplicate de autoritățile franceze împotriva suporterilor locali în lunile premergătoare turneului final. În același timp, a vrut să puncteze determinarea noastră de a fi prezenți, indiferent de condiții și obstacole. Deși conștientizăm că nu mai este deloc “la modă” să afișezi mesaje în ziua de azi, am rămas fideli vechiului stil, neputând să nu ne exprimăm prin toate mijloacele la partida de deschidere a campionatului European.

franta - romania (EURO 2016) - mesaj

Așa cum a fost de așteptat, a fost destul de greu să te faci auzit pe un Stade de France pe care au fost prezenți peste 60.000 de francezi. Chiar dacă aceștia nu erau organizați, zgomotul de fond era puternic. O surpriză plăcută au fost cetățenii români, care nu au mai fost la fel de recalcitranți și tăcuți ca la precedentele meciuri ale României în Paris. De data aceasta chiar au încercat să preia toate scandarile simple pornite din sectorul nostru. Per total, a fost un meci destul de bun pentru noi, chiar dacă nu pornisem cu așteptări foarte mari.

franta - romania (EURO 2016) - poza grup

În drumul nostru spre cazare a trebuit să luăm la pas câteva din cartierele periferice ale Parisului. A fost puțin surprinzător să descoperim că “localnicii”, care erau în mare parte de origine magrebiana sau africană, erau la fel de dezamăgiți ca noi de infragerea Romnaiei în fața țării lor adoptive.